În 2016, nava spațială Juno a fotografiat una dintre lunile lui Jupiter, Io. Acest satelit natural reprezintă cea mai activă lume vulcanică din sistemul nostru solar.
Fotografiile preluate de NASA, refăcute tridimensional, au scos la iveală un relief spectaculos: munți abrupți și un lac roșu de lavă, neted ca sticla.
„Io este pur și simplu plin de vulcani și i-am surprins pe câțiva dintre ei în acțiune”, a declarat Scott Bolton, cercetătorul principal al lui Juno la Institutul de Cercetare de Sud-Vest, într-un comunicat.
„Avem, de asemenea, niște fotografii grozave și alte date despre un lac de lavă de 200 de kilometri, numit Loki Patera. Există detalii uimitoare care arată aceste insul încorporate în mijlocul unui lac din magmă, bordat cu lavă fierbinte”, a adăugat el.
„Reflexia speculară înregistrată de instrumentele noastre asupra lacului sugerează că părți ale suprafeței lui Io sunt la fel de netede ca sticla, amintesc de sticla obsidiană creată în mod vulcanic pe Pământ. În afară de Pământ, Io este singurul loc în care vedem vulcani activi în sistemul nostru solar. Am folosit datele științifice pentru a înțelege umbrele și pentru a măsura distanța. Poate să nu fie perfect corect, dar cam așa ar fi dacă ai merge acolo. Numim acest Munte Steeple, pentru că este atât de abrupt acolo, la margine, poate fi versiunea lui Io a Matterhorn-ului. Deși temperatura magmei de pe Io se ridică la mii de grade, suprafața Lunii este probabil de – 100 de grade Celsius. Când magma iese în timp ce un vulcan se stinge, îngheață imediat și probabil că face zăpadă de sulf”, a spus Bolton.
Io, descoperită pentru prima dată de Galileo Galilei în 1610, este doar puțin mai mare decât luna noastră. Suprafața stâncoasă a lunii este acoperită cu sute de vulcani, făcând comparații cu planeta vulcanică fictivă Mustafar și râurile sale de lavă din filmele „Star Wars”. Oamenii de știință au observat vulcanii puternici din Io care aruncă fântâni de lavă la zeci de mile înălțime și pot fi văzute chiar și cu telescoape mari de pe Pământ, potrivit NASA .
Forțele gravitaționale exercitate asupra lui Io de Jupiter, Europa și Ganimede fac ca suprafața lui Io să se confrunte cu o cantitate enormă de căldură. Acesta este motivul pentru care subsuprafața lunii rămâne ca o rocă lichidă. Cercetătorii cred că roca lichidă este fie din sulf topit, fie din rocă silicată, iar erupțiile vulcanice ajută luna să elibereze presiunea gravitațională.
Io a fost studiat de mai multe nave spațiale, inclusiv sondele Pioneer și Voyager în anii 1970 și sonda spațială Galileo în anii 1990. Și acum, dezvăluirile lui Juno îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine activitatea vulcanică a lunii, potrivit CNN.
Citește și: Studiu: NASA ar putea găsi viață extraterestră în 2030 pe „Luna” lui Jupiter